By Vlad
Avand in vedere ca anul in care am scapat de Apocalipsa se apropie cu pasi rapizi de final (asa-i ca v-ati saturat si voi de subiectul apocalipsei?), banuiesc ca e de bun augur sa il incheiem cu raseste si "voie buna", asa cum ii place romanului sa spuna. Nu am timp sa elaborez un "carnat" de articol, asadar ma voi rezuma la includerea unui clip video de 15 minute de pe youtube, in care sunt incluse "Best Fails / Wins of 2012" si cam atat.
PS: Ignorati imaginea de "preview" a clipului :D.
Cu toate urarile de rigoare, sper sa ne vedem si la anul. Pana atunci, party hard dar cu limita :)). Cheers!
Avand in vedere ca nu ma dau in vânt dupa stand-up comedy (nici cel national, nici cel strain), grupurile de umor gen Vacanta Mare au disparut de mult din peisaj iar pseudocomedia "ROBotzi", care a creat valuri de entuziasm prin randurile internautilor, nu este sub nicio forma pe placul meu, incet si sigur am ajuns sa consider comedia autohtona in moarte clinica (cel putin, cea din mediul online).
...asta pana am descoperit episoadele realizate de catre baietii de la "10 Lucruri". Din punctul meu de vedere comedia on-line a fost resuscitata de acestia. Poate exagerez, poate ii laud prea devreme, dar aceasta este parerea mea, in momentul de fata, la aproximativ o luna de cand ii urmaresc. Si totusi care este legatura cu cele zece lucruri care trebuie sa le stiti despre femei?
Inca din copilarie am aflat despre 1 Aprilie si "faima" sa internationala ca fiind ziua perfecta in care sa pui la cale niste farse prietenilor. Chiar daca nu practic "sportul" acesta, m-am gandit totusi sa dau un search mic pe gugal sa aflu de unde vine aceasta legenda cu ziua de 1 aprilie.
Sincer, n-am gasit prea multe informatii, sau oricum nu cate m-as fi asteptat. Singura explicatie cat de cat concreta vine de pe site-ul studentie.ro si suna cam asa:
"Originea Zilei Pacalelilor are legatura cu inlocuirea calendarului Iulian cu cel Gregorian in anul 1582. Introducerea noului calendar a fost facuta pe data de 1 ianuarie.
In vechiul calendar, Anul Nou era sarbatorit pe data de 1 aprilie. Astfel, inlocuirea calendarului a iscat confuzii si initial, unii oamenii nu s-au putut adapta schimbarii. Ei inca mai sarbatoreau Anul Nou pe data de 1 aprilie in loc de 1 ianuarie. Acestia au fost numiti "April Fools".
In Franta, o traditie de Ziua Pacalelilor include "poisson d’avril" (pestele lui aprilie). Aceasta consta in atasarea unui peste din hartie pe spatele unei persoane fara ca acesta sa stie. O mica glumita, astazi sotiile fiind cat mai diverse."
In Piata Mare din Sibiu se gaseste statuia lui Gheorghe Lazar. De o culoare gri inchis, statuia sta si priveste zilnic ce se intampla in oras. Domnul Gh. Lazar sta impietrit pe un mic podium, intr-o pozitie verticala, usor in repaus. Tine in mana o carte. Are parul pieptanat si o jacheta care ii da un aer de persoana inteligenta. Sculptorul care a creat statuia se pare ca a fost foarte concentrat cu munca lui.
Sa trecem la subiect, Gheorghe Lazar incanta cu prezenta la fiecare eveniment tinut in Piata Mare. Are loc special in backstage la concertele festivalelor, scena fiind plasata in asa fel incat statuia sa fie in spatele ei. Din postura asta el este si pazit de grilajele care inconjoara scena pentru protectie. Ce este de mentionat--nu oricine ajunge pe acolo la asemenea evenimente.
O alta ipostaza in care il gasim pe Gh. Lazar este aceea ca turistii il fotografiaza des, ba mai intra si ei in poza langa dansul. Aici el concureaza cu o alta statuie, D. Teutsch, din curtea liceului Brukenthal. Teutsch, fata de Lazar, are companie unele pasari care se mai asaza pe umarul lui.
Revenind la statuia lui Gh. Lazar, perimetrul zonei unde se situeaza dansul era pe post de fumoar pentru elevii din liceul cu acelasi nume "Colegiul National Gheorghe Lazar" acum multe generatii, probabil din cauza ca nu se putea fuma langa liceu. Imaginati-va chistoace de tigari la picioarele statuii. Oare fumeaza pe ascuns acest domn?
Gheorghe lazar primeste unele porecle cu abreviere de la numele lui : Lazar-"Looser","Gheorghe Lasa-l"(in pace probabil). Nu cred ca sunt nickname-uri rautacioase, ci doar facute pentru show.
In anotimpul de iarna statuia nu are parte de plictiseala,daca ai privi patinuarul de la o departare, dinspre bulevardul N. Balcescu vei observa ca acesta,Gh. Lazar priveste parca concentrat cum lumea se distreaza pe gheata.
Rezumand, dat fiind faptului ca a fost o persoana importanta, declar ca isi merita statuia ridicata, e frumos sa vedem ca exista si persista importanta pentru cultura. Deasemenea, isi merita si intrarea la VIP in timpul concertelor fara a plati bilet. Daniel Teutsch-episcop sas din Transilvania in sec. al-XIX-lea. Gheorghe Lazar-pedagog, teolog si inginer roman.
By Vlad
Spre "dezamagirea" si surprinderea voastra, nu urmeaza sa scriu un carnatz despre cat de stupid si invechit este sistemul nostru universitar...sunt de parere ca am epuizat acel subiect, nu credeti?
Pentru ca sunt intr-o dispozitie buna si pentru ca am scapat cu brio de sesiunea aceasta, am decis sa-mi exersez talentul de comedian realizand capodopera de mai jos...sper sa va starnesc macar un zambet si in paralel, sa va formati o idee despre cum a fost sesiunea de iarna. "Show must go on!"
De catva timp incoace lucrez la cateva texte care,se pare,imi ia destul de mult timp pana reusesc sa fac rezultatul final. Scriu,slefuiesc,incerc sa fac ceva cat mai bun si astept zile de inspiratie pentru calitatea textului. Pana atunci voi sta asa,iar cand nu am o zi buna nu fac nimic.
Cred ca este arhicunoscut modul in care studentii abordeaza examenele...ba nu, nu studentii, studentii - restantieri, acea categorie speciala a studentimii care nu prea se agita cand vine vorba de sesiune si examene si care trateaza examenele lejer, relaxati si fara prea mult stres, in conformitate cu varsta pe care o au.
Si le dau dreptate si ii inteleg, in primul rand pentru ca si eu fac parte din ei si in al 2-lea rand pentru ca au intre 19 si 23 de ani si nimic legat de scoala si de facultate si de sistemul de invatamant romanesc nu merita nici macar un neuron distrus din capul tinerilor...adica sa fim naibii seriosi, daca la 20 +/- 2 ani ai stres si probleme, ce faci la 30? Nu mai suntem in evul mediu unde trebuia sa te ocupi de problemele gospodariei de la 7 ani, la 16 trebuia sa te casatoresti si pe la 25 sa te pregatesti sa mori de lepra, ciuma sau cine stie ce alte boli de provenienta divina.
Mai mult decat atat, procesul de invatare ar trebui sa fie insotit de o placere si un sentiment de realizare de sine, nu de stres si agitatie. Bineinteles, elementele amintite sunt din start excluse din invatamantul superior romanesc pentru simplul motiv ca sunt prea multe materii si prea mult rahat de inghitit ca sa-ti mai placa ceva - fuck it, nici macar ce iti placea inainte nu-ti mai place pentru ca nu prea mai ai timp sa te gandesti la ce iti mai placea.
Din an in pasti mai dai peste o materie care, mai - mai seamana cu ceea ce ai vrea tu sa inveti si sa te ocupi din domeniul X (pentru ca nu exista genii care sa stapanesca in profunzime toate ramurile unui domeniu) si atunci parca simti si alt gust nu doar cel de rahat, insa dureaza mult prea putin si vine semestrul urmator care iti mai aduce o roabã de inghitit...nu inghiti, n-ai ce cauta in invatamantul universitar.
Ce am vrut sa va zic este faptul ca aveam programata o restanta prin data de 27 sau 28, cu posibilitatea de a o sustine si saptamana viitoare, in 5 , 6 sau 7. Din fericire, nu sunt singurul "inapt" care a refuzat gustul de rahat al facultatii si vorbeam cu un coleg cand sa mergem, avand atatea posibilitati...conversatia aproximativa:
Eu: Ma, mergem la 'grafica' poimaie? Ca sa stiu ce sa fac?
Colegu: Cand mai putem merge? Ca io nu prea mi-am invatat inca nimic.
Eu: Nici io de aia intreb...mai putem in 5, 6 si 7.
Colegu: Hai sa mergem mai incolo ca nu imi vine acuma sa invat.
Eu: Perfect, mult mai bine asa.
Colegu: Ms, mi-ai luat o piatra de pe inima.
Eu: Si tu mie!
Tin sa mentionez ca in momentul in care am purtat dialogul eram gata pregatit si montat sa ma apuc de studiu, foile pregatite, atmosfera propice...urmand ca in final sa revin la vorba mea preferata...FUCK IT! (as spune-o in romana da suna prea vulgar).
Ideea principala: studentul ar face orice sa nu se apuce de studiu, de "invatat" cum zice lumea buna...si cauta n+1 moive doar ca sa evite momentul in care deschide cartea sau intinde foile prin toata camera...tot timpul m-au amuzat fazele si povestile de genul iar cand am facut si eu parte dintr-un scenariu tipic studentesc (nu ca ar fi prima data), amuzamentul a fost cu atat mai mare.
Cu ocazia asta mi-am dat seama ca imi era dor sa ma uit la un "nature show" pe Nat Geo...sau era oare Animal Planet? Habar n-am, dar un documentar despre viata salbatica de pe undeva din Africa centrala era mult mai "prietenos" decat cele cateva zeci de foi care trebuie sa le TOCIM la materia, numita generic 'grafica'. Si spun tocit, pentru ca atata timp cat ti se cere sa stii pe de rost niste definitii care, fie vei mai avea tangenta cu ele, fie nu, nu contribuie la calitatea ta de persoana calificata, deci nu poate fi vorba de invatat...cand inveti ceva nu trebuie sa stii pe de rost fraze (am spus si mai sus ce inseamna pentru mine invatat)...ei bine la 'grafica' trebuie...cu "multumirile" de rigoare cadrului didactic care are aceste pretentii.
La naiba cu spiritul meu rebel, cateodata ma enerveaza...de ce n-am putut fi ca cei care tac si fac? (sa stiti ca va invidiez cateodata). Imatur ce sunt eu, ma tot plang aici in loc ce sa stau cu burta pe carte! (auto-irony, can you feel it?)
Atat m-am gandit la ce titlu sa pun acestui "articol" incat ma tem ca nu am ales solutia cea mai fericita...what's done is done, insa nu exclud posibilitatea de a mai da rename de vreo 2 ori pana termin ce am de scris :))
Luand in considerare ca lumea tocmai ce s-a calmat cu nunta de Cacãsburg, am hotrat sa fac putin misto de articolul gasit in MonitorulExpress.ro aferent evenimentului mentionat. Apropos, felicitarile si respectele mele celor care nu au stiut despre ce nunta este vorba...si vorbesc serios, felicitari ca nu faceti parte din turma.
Revenind, de ce as face misto de articolul ãsta...hmm, pai cred ca din cauza asta:
...deci, corectati-ma daca gresesc, dar avand in vedere ca la Westminster Abbey se realizeaza incoronari "inca din 1066" si locul "are 700 ani vechime" ar rezulta ca suntem in 1766, nu?
Sunt tare curios care a fost logica din spatele acestui rationament profund intelectual si filozofic...c'mon nimeni nu te pune sa faci integrale dar nici sa stai chiar asa de rau cu matematica sa-ti dai seama ca din 1066 nu sunt 700 de ani vechime, ci mai degraba vreo 945 (da, da, am folosit calculatorul pentru acest calcul precis)...si nu am pretentia ca autorul sa se apuce de algebra subcuantica inainte de a redacta articole, dar se vede de la o posta atat gresala matematica cat si lipsa unei idei logice "in spatele" textului...mi se pare un text scris "pe pilot automat", artificial...n-am nicio intentie de a ma lauda dar chiar ma zgarie pe urechi fraza de mai sus...brr!!
Si ca sa vin in intampinarea misionarilor care apara drepturile omului, stiu ca nu am niciun drept sa judec omul, stiu ca-s carcotas si evident stiu ca toata lumea greseste dar totusi...astfel de aberatii merita impartite, doar de dragul amuzamentului. Mwhahahahaha!
PS: Bonus din partea baietilor de la NBA TV...sacrificati inca 2 minute, merita.
Am luat o sticla de sampanie, am spart-o de "coltul" mesei si am desfacut sticla de "Vinul Cavalerului"...din pacate doar virtual, pentru ca nu am avut cum la propriu sau "i.r.l." cum ar zice unii.
A fost nevoie de vreo luna sa ne punem in miscare, a trebuit sa ne si luam de guler ptr. o neintelegere, insa, dupa indelungi dezbateri si sedinte, am reusit sa ne lansam blog-ul indelung elaborat si planificat. Spuneam acum ceva timp ca ar fi o idee super tare sa ne strangem mai multi sa punem de o bloaga cu mai multi autori, in care fiecare sa scrie ce-l taie capul. Asadar, am onoarea sa va prezint Masa Cavalerilor Rotunzi, noul nostru proiect care speram sa fie pe gustul a cat mai multi cititori, vizitatori, web-surferi sau cum vreit voi sa le spuneti.
Deci, va invit sa vizitati si blog-ul respectiv, pentru o viziune mai larga asupra tot ce se intampla in lume (pentru ca 12 ochi - 6 autori - vad mai multe si mai bine decat 2). Cine s-a declarat interesat de blog-ul acesta sunt sigur ca va gasi destule chestii interesante de citit, vazut, dezbatut si pe blogul cavalerilor rotunzi.
Va rog, va rog...nu faceti atac de panica: am sa mai scriu si aici, in paralel, sau in cazurile cele mai nefericite am sa scriu si aici si "pe masa"...vom vedea, sper insa ca noul blog sa nu va dezamageasca.
PS: Numele blogului are o istorie destul de lunga, dar voi fi sumar: eram la o sesiune de baute cu 2 dintre autorii noului blog, localul unde ne aflam avea intr-o incapere o masa rotunda cu vreo 10 scaune, locul nostru preferat din acel pub. Aburit fiind din cauza bauturilor, vroiam sa spun ce bine ne simtim la "Masa Rotunda a Cavalerilor" aluzie la legenda regelui Arthur si ai sai cavaleri, daaaaar, am cam incurcat oalele si am spus "Masa Cavalerilor Rotunzi" in locul numelui consacrat. Asdar, cand am inceput sa ne sfatuim ce nume sa punem noului blog, ideea de a apela la vorbele unui om pilit a fost geniala, si asa ne-am ales cu nume la blog.
Ce face din intamplare sa fie amuzanta este faptul ca, de abia dupa ce am rostit de vreo 3-4 ori termenul de masa a cavalerilor rotunzi mi-am dat seama ca nu zic bine ceea ce doream sa spun...deficiente de comunicare, asta e!
Vreau sa va anunt ca absenta mea continua de pe bloaga se datoreaza celui mai amplu proiect in care m-am implicat in ultimii 21 de ani. Dupa luni intregi ce cercetare, analiza si sedinte extraordinare cu cei din Consiliu (cu "C" mare) am reusit sa fac rost de codul de programare folosit la Windows 2000. Pentru cei initiati in tainele programarii va anunt ca o sa fie extrem de amuzant, pentru cei neinitiati, pe scurt: cod de programare = cum a fost gandit si implementat un program folosind un limbaj de programare. Deci enjoy, si totusi, inainte sa dezvalui codul, tin sa mulumuesc partenerilor de la coe.monana.edu pentru sprijinul oferit (nu, n-au nicio legatura cu glandele masculine chiar daca numele lor seamana cu denumirea populara a acestora).
Doar nu credeati ca am terminat sa fac misto de triologia Amurg, sau Twilight sau "The Pussyfication of Vampires" cum zicea domnu' Seba acum ceva timp cand ne plictiseam la cursuri. De data aceasta, Diavolul a gasit pe youtube niste review-uri facute de o anumita echipa, spill.com. Pe langa faptul ca baietii fac review-urile intr-un mod original evident ca nu lipsesc misto-urile si fazele hazlii. Asadar, daca vreti sa mai radeti putin de twilight si daca nu v-ati saturat de mistourile care le-am facut eu, gasiti filmuletele aici .
Uite un articol destul de amuzant si interesant, gasit pe go4it.ro. Ideea este destul de simpla: cateva dintre cele mai cunoscute browsere de net sunt comparate cu cate un tip de gagica / fata / femeie (dupa caz...o sa vedeti voi cand cititi articolul). Asadar, Internet Explorer, Firefox, Opera, Safari, Chrome siiiiii surpriza, Netscape Navigator au cate un corespondent din specia femelelor, fiecare cu plusurile si minusurile ei. Eu sunt cu Google Chorme girl, voi pe care o aveti?...and by all that's holy va rog nu spuneti ca aveti Netscape Navigator.
Zilele astea cand râcâiam prin folderele si documentele demult uitate pe batranul si chinuitul meu hard-disk am dat peste un document word numit "Regulile Barbatilor"...asa ca m-am gandit ca merita postat pentru ca mi se par destul de adevrate si au si ceva tenta umoristica. Btw, textul cred ca l-am copiat de un blog cu ceva muuuulta vreme in urma, asadar ideile nu-mi apartin si nici textul in sine...daca cumva din intamplare stiti vreun blog pe unde a aparut textul de fata anuntati-ma cumva sa pot mentiona sursa...thanx. Deci...regulile barbatilor (am pus si ghilimea de citat sa nu ziceti ca virgula copiez fara sa mentionez surse):
"Primită pe mail. În sfârşit a avut şi un bărbat timp să scrie regulile bărbaţilor, reguli ale femeilor sunt o groază.
Acestea sunt regulile noastre! Vă rugăm să le notaţi şi să le învăţaţi. Toate sunt regula numărul 1. Intenţionat! 1. Bărbaţii nu pot citi gândurile. 1. Învăţaţi să folosiţi capacul WC-ului. Sunteţi femei mari. Dacă e ridicat, daţi-l jos. Noi avem nevoie de el sus, voi aveţi nevoie de el jos. Pe noi nu ne auziţi niciodată plângăndu-ne că aţi uitat să-l ridicaţi. 1. Ziua de meci e ca luna plină. Nu poate fi evitată. Lăsaţi-o să fie. 1. Lacrimile se numesc şantaj. 1. Întrebaţi orice vreţi. Hai să ne înţelegem: Apropourile subtile nu funcţionează! Apropourile pe faţă nu funcţionează! Apropourile evidente nu funcţionează! Spuneţi exact ceea ce vreţi! 1."Da" şi "NU" sunt răspunsuri perfect acceptabile la orice întrebare. 1. Veniţi la noi cu o problemă doar dacă vreţi ajutor pentru a o rezolva. Noi aşa facem. Pentru compătimire aveţi prietene. 1. Orice am spus cu 6 luni în urmă trebuie exclus într-o ceartă. De fapt, toate comentariile devin nule după 7 zile. 1. Dacă credeţi că sunteţi grase, probabil că sunteţi. Nu ne întrebaţi pe noi. (asta e nasty!!!) 1. Dacă ceva ce am spus poate fi interpretat în două feluri iar unul dintre ele vă face supărate sau nervoase, noi de fapt am vrut să punem problema în celălalt sens. 1. Ne puteţi spune fie să facem ceva fie cum să facem acel lucru. Ambele nu pot fi acceptate. Dacă voi ştiţi mai bine cum se face, faceţi-o singură. 1. Spuneţi ce aveţi de spus doar în timpul reclamelor. 1. Toţi bărbaţii văd doar în 16 culori. Exact ca Windows. Piersică, de exemplu, este un fruct, nu o culoare. Lămâia la fel, un fruct. Habar nu avem ce-i aia purpuriu. 1. Dacă ne mănâncă, ne scărpinăm. Asta e. 1. Dacă vă întrebăm care-i problema şi voi răspundeţi "nimic", nimic va fi şi ne vom comporta ca atare. Ştim că minţiţi dar pur şi simplu nu merită osteneala. 1. Dacă ne puneţi întrebări la care de fapt nu vreţi răspuns, aşteptaţi-vă ca răspunsul nostru să fie unul pe care nu aţi fi vrut să-l auziţi. 1. Când trebuie să mergem undeva, orice purtaţi este ok... Serios. 1. Nu ne întrebaţi la ce ne gândim doar dacă sunteţi pregătite să discutaţi despre sport sau maşini. 1. Aveţi destule haine. 1. Aveţi prea mulţi pantofi. 1. Noi suntem în formă. Şi rotundul este o formă. 1. Vă mulţumim că ne-aţi citit regulile.
Da, ştiu, trebuie să dorm pe canapea la noapte. Dar ştiţi că de fapt bărbaţilor le place să doarmă pe canapea? E ca o excursie.
Dacă vrei să faci pe cineva zâmbind, trimite rândurile astea unui bărbat. Dacă vrei să faci pe cineva râzând, trimitele unei femei."
Ma gandeam sa ramanem oarecum la acelasi topic ca cel de acum cateva zile (funny stuff) si sa postez cateva vorbe despre un fel de "serial" care apare in fiecare miercuri si duminica seara pe celebrul site YouTube si care l-am descoperit prin intermediul domnului Alex. Este vorba despre "Equals Three" sau "=3" gazduit de catre un anume Ray William Johnson, din cate am inteles student prin New York (nice city, il invidiez). Asadar tipul, hazliu de felul sau, in cadrul episoadelor sale, scurte si la obiect (majoritatea nu dureaza mai mult de 4-5 minute) dezvaluie 2 sau 3 video-uri care circula pe net (majoritatea recente si de actualitate, dar exista si exceptii) de obicei amuzante, comico-tragice sau ciudate.
Deasemenea in fiecare episod, Ray adreseaza cate o intrebare spectatorilor, intrebare care a primit-o la randul sau pe mail in format video tot de la spectatori, incercand probabi sa faca show-ul sau interactiv. Si din cate se pare a prins extrem de bine la public. De exemplu, ultimul episod care il puteti vedea la subsolul articolului a strans deocamdata 1 milion si ceva de vizualizari, asta in cateva zile, ceea ce nu-i deloc rau pentru un producator independent. Iar tipul chiar are talent, lucru dovedit si de numarul din ce in ce mai mare de "fani". Interesanta oricum ideea sa si de apreciat faptul ca-si gaseste timp sa scormoneasca sutele de mail-uri si mesaje pentru a pune cap la cap ceva amuzant, fara a intinde vorba prea mult.
Cam atat pe ziua de azi, parerea mea (ca si in cazul la "American Dad!") este ca merita sa va sacrificati cateva zeci de minute sa trageti cu ochiul la niste episoade, mai ales ca nici nu dureaza prea mult (adica sa fim seriosi ce puteti face in 4 minute jumate :>), deci plictiseala este din start exclusa din ecuatie. Profilul lui Ray (impreuna cu toate episoadele din "Equals Three") poate fi vizionat aici .
Si dupa cum spuneam, mai jos ultimul episod din "serial", aparut miercuri (printre cele mai reusite din punctu meu de vedere):
Pentru ca, in ultima vreme am avut doar postari recalcitrante in care imi exprimam nemultumirea fata de x si y si pentru ca mi s-a spus ca nu scriu decat despre chestii negative si lucruri care nu-mi fac placere, m-am gandit sa postez ceva, care mie personal precum si la inca vreo 5-10 cunoscuti / prieteni / colegi ni se pare amuzant. Este vorba despre un serial de desene animate produs de catre "Fuzzy Door Productions" in asociere cu "20th Century Fox Television", sub "regia" lui Seth MacFarlane (producatorul unui alt serial de genul, poate ceva mai cunoscut: "Family Guy").
Desi urmaresc de vreo 8 luni serialul, am tot amanat momentul in care o sa fac reclama asta gratuita, pentru ca am vrut sa "apara" un episod ce ar prinde la cat mai multa lume care nu a mai urmarit serialul pana acum. Si din fericire, episodul difuzat ieri chiar este unul reusit: puteti viziona episodul in subsolul postarii sau puteti vizita site-ul fanilor pentru altele (americandadhq.com).
Si bineinteles, ca in cazul tuturor celor care prezinta cate un serial pe blog, in continuare am de gand sa fac o prezentare scurta a personajelor:
Stan Smith - personajul principal al serialului, adica the "American Dad": un agent CIA obsedat de patriotism si cu gandire cam ingusta si simplista. In multe episoade, tocmai datorita gandirii sale, domnul Stan face fel de fel de prostii care in final sunt rezolvate iar agentul CIA isi recunoaste gresala.
Francine Smith - nevasta domnului Smith, "the tipical housewife" adica stereotipul sotiei casnice: blonduta si din cate se pare atragatoare NU doar pentru Stan, Francine s-a dovedit a fi de multe ori mult mai cerebrala decat sugerau aparentele
Steve Smith - mezinul familei Smith, un adolescent de 14-15 ani, cam geeky si obsedat dupa liceene (bineinteles ca inca nu a reusit sa "devina barbat")
Hayley Smith - fiica sotilor Smith, o tanara de vreo 18 - 19 ani, adepta a curentului "hippie", pacifista, ecologista, cu gandire ultra-liberara, feminista convinsa si intr-o disputa aproape permanenta cu tatal sau care se afla exact la polul opus din toate punctele de vedere
Roger Smith - unul din personajele care fac deliciul serialului, Roger este defapt extraterestrul prabusit la Roswell in 1947, care a evadat din Zona 51 cu un oarecare ajutor din partea lui Stan. Lasand la o parte originile sale, Roger si-a pus amprenta prin istoria moderna a Americii, fiind de fata la mai multe evenimente mai mult sau mai putin celebre din trecut. Un fan inrait al filmelor, Roger apare aproape in fiecare episod deghizat intr-un personaj imaginar creeat de mintea sa bolnava. Pe langa acesta, extraterestul este un alcoolist convins, apeland in unele episoade si la substantele stupefiante...asa da chirias, drogat, alcoolist si prabusit din spatiu.
Klaus Heissler - un personaj secundar, care "locuieste" tot in casa familei Smith. Defapt Klaus a fost un schior olimpic a carui creier a fost mutat intr-un corp de peste in timpul Olimpiadei de iarna din '86 (cred). Cei de la CIA au "mutat" creierul germanului in corpul unui pestisor auriu, iar creierul pestisorului auriu in corpul schiorului...astfel "schiorul" a pierdut concursul de sarituri de la Olimpiada (pentru ca pestii nu stiu sa schieze) iar SUA a castigat atunci acea competitie (acesta fiind si motivul pentru care CIA-ul a facut "schimbul" de organe - maniacii). De atunci creierul lui Klaus a ramas in corpul pestelui, rezultand asadar un animal de casa vorbitor, care isi petrece viata plictisit intr-un acvariu si care isi aduce aminte uneori de vremurile cand era un neamt mandru si aratos. Pe langa asta, in primele episoade, Klaus parea destul de obsedat de Francine Smith, insa bineinteles fara a avea sorti de izbanda...adica, cine ar putea fi atrasa de un peste (chiar si auriu)??! (la propriu peste).
Pe langa acestea, mai sunt o multitudine de personaje episodice sau secundare, printre care colegii de lucru a lui Stan (mai mult sau mai putin ciudati), seful CIA (un freak care se simte atras de femeile asiatice grasune, nevasta sa fiind tinuta ostatic intr-o tara araba de vreo 4 ani), vecinii sotilor Smith (printre care prezentatorii locali de stiri, un cuplu de gay - yack!), colegii lui Steve (la fel de geeks si de obsedati de "bewbs"), prietenul lui Hayley (un hippiot cam prostut si uneori retard care locuieste in microbuzul sau), Reggie (un personaj similar cu Klaus doar ca este vorba de creierul unui negru mutat in corpul unui urs Koala), Bill (dublura lui Stan Smith, arata identic cu acesta doar ca are alta voce) si asa mai departe. Probabil este mai interesant sa descoperiti personajele urmarind episoadele, decat citind despre ele. Cu toate acestea, lista completa a personajelor din "American Dad!" si o scurta descriere a lor, o puteti gasi aici .
Parerea mea este ca merita sa va pierdeti o ora sau doua sa urmariti cateva episode (le puteti gasi pentru streaming sau download pe site-ul oficial al fanilor asa cum am mentionat mai sus) umorul serialului este destul de reusit, iar la "prima vizionare" sunt sanse mari sa aveti parte de o portie copioasa de ras...poate sunt subiectiv dar eu ma amuz si dupa 2-3 vizionari in cazul unor episoade. Sooo..."good morning USA!!" si enjoy daca v-am starnit curiozitatea.
Sa incepem cu inceputul....ma seaacaaaaaa aburelile astea comerciale scoase de americani in varianta de triologii sau mai stiu eu ce...basme de adormit copii + un actor care arata bine (teoretic) si te-ai facut de un film care prinde la lume (in general la fete doar e un tip care arata bine, nu o tipa) si care se vinde...abureli comerciale, telenovele siropoase sub acoperire. In cazul de fata este vorba despre Twilight, dar si vrajeala de harry potter intra aici. "Weee, ce fain o fost filmuuu =p~", "uh ce dragutz ii cutarescu"...wake the f#ck up!!!. Recunosc, cartile nu le-am citit si nici nu o sa le citesc, asa ca nu o sa pot sa-mi dau cu parerea despre ele, dar la film nu m-as uita de bunavoie nici sa fie ultimul film realizat vreodata.
Asadar, m-am bucurat la culme cand am primit newsletter de la LiquidGeneration in care am gasit un montaj video funny de tot la adresa filmului twilight. Enjoy:
Poate stiati, poate nu, acum cateva luni baietii de la Top Gear au filmat un material in romania, tinta acestora fiind Transfagarasanul...iar in cursul zilei de azi mister Alex gee mi-a dat un link unde se putea viziona episodul filmat pe melagurile noastre...asadar, fanii Top Gear si nu numai...behold (merita sa va pierdeti timpul pe bune):
Daca vreti sa vedeti episodul direct de pe site (rezolutie mai buna si alte facilitati), click here.
PS: De ce crazy people? Ptr. ca am ras de m-am stricat, tipii aia 3 sunt nenormali (in a good way).
PS 2: M-a deranjat putin asocierea facuta de protagonisti dintre romania si "gipsies" sau cum se v-a scrie...din pacate asta e imaginea care ne-am facut-o in afara...sad but true.
Deci, spuneam zilele trecute ca postarea precedenta mi-a luat mai mult de o zi pentru a fi finalizata. Explicatia e extrem de simpla...in timp ce scriam articolul am avut norocul de a varsa paharul de suc peste tastatura (si ultima tigare care o mai aveam - se intampla sa fie prin zona si doar i-am spus sa se mute de acolo)...asadar nema tastatura...duminica, ziua accidentului, am supravietuit fara (nu stiu cum dar am supravietuit) iar luni am facut ture pe la magazine sa gasesc cat de cat o tastatura decenta, dar nu la preturi astronomice - ca alea pentru ga(y)meri cu 350 - 400 lei bucata. Pana la urma am luat una bucata claviatura multimedia, obisnuita, dar care isi face treaba...sper sa nu faca si asta o baie in suc / bere/ cafea sau ce mai beau pe aici.
Pana una alta un motiv mai serios pentru care am vrut sa postez povestioara asta e dat de modul in care mi-a "murit" tastatura inecata: cate o tasta pe rand inceta sa functioneze, asadar vorbeam pe mess cu mr. Alex duh (ca o zis sa nu-i mai zic gee), iar in momentul in care tasta cutare isi dadea ultimele suflari, incercam sa scriu caracterul respectiv prin alte metode...iata ce a iesit (nu stiu cum vi se pare voua, noi am ras de ne-am stricat):
Vlad T.: ma [cenzurat la postare]
Vlad T.: XXXXX
Vlad T.: nu mai pot pune paranteze
Vlad T.: si nu merg cateva cifre
Vlad T.: XX
Vlad T.: na ui ma
Vlad T.: /:
Vlad T.: fi atent
Alex: xx
Vlad T.: nici emoticoanele nu merg
Alex: =)))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Alex: =)))))))))))))))))))))))))))))))))))))
Alex: xxxxxxxxxxxxxx
Alex: =)))))))))))))))
Vlad T.: naaaa
Alex:
Alex: ))))))))))
Vlad T.:
Alex: mm
Vlad T.:
Alex: ala merge
Alex: )
Vlad T.: era o gluma [cenzurat] ala cu telefonu
Vlad T.: le pun de acolo
Vlad T.: manual
Vlad T.: ca muierile
Alex: )
Vlad T.: na ui ma
Vlad T.: nici sa rd nu pot
Vlad T.: rad
Vlad T.: :-]]]]
Alex: =)))))))))))))))))))))
Alex: =)))))))))))))))))))))
Alex: =)))))))))))))))))))))
Vlad T.: merge cu paranteza dreapta
Vlad T.: x-[[[[[
Vlad T.: XXXX
Vlad T.: draci
Vlad T.: ba pune pls o paranteza rotunda inchisa si deschisa
Alex: )(
Vlad T.: super
Vlad T.: :
Vlad T.: ms
Vlad T.: :-]]
Alex: ))))
Vlad T.: superb
Vlad T.: in plm am ajuns sa dau copy paste la paranteze
