Am ajuns sa cred ca romanii au propriile metode si politici cand vine vorba de construit ceva, fie ca e vorba de o cladire "impunatoare", fie ca este vorba de cârpit asfaltul, fie ca este vorba de anexe gospodaresti. Experimentez asta pe propria piele, as we speak.
Ce ma face sa spun asta? Pai de fiecare data cand am fost "martorul" involuntar al unui proces de constructie, acesta pãrea ca se desfasura cu incetinitorul, durata totala a proiectului fiind cel putin de trei ori mai extinsa decat ma asteptam.
Nu stiu de ce la noi nu se poate executa un proiect de constructie cu eficienta. Din pacate, reclamele de la "Unirea" cu acei muncitori si "Dorel" au devenit (sau erau de la bun-inceput) adevarate.
De fiecare data, vad muncitorii de la fata locului "lucrand" de zor, mesterind, manevrând utilajele, iar la sfarsitul zilei observ ca nu e nimic schimbat, nimic adaugat, nimic finalizat...si ajung sa ma intreb: pentru ce am suportat toata galagia si bruiajul? Maine o vor lua de la capat si "progresele" vor fi la fel de semnificative.
Dar nu invinuiesc muncitorii: atata timp cat nu ai termen de "predare" a lucrarii, cat nu ai sanctiuni in cazul in care depasesti termenul limita si nici bonus daca termini lucrarea mai repede, de ce ai vrea sa te grabesti? Si asa urmeaza alta lucrare dupa aceasta, nu?
Ii invinuiesc insa pe sefii lor, pentru ca nu pun in aplicare toate ideile mentionate mai sus. Probabil ca ii doare "in 14" daca o lucrare va fi terminata "la timp". Probabil ca nici nu au o planificare exacta a lucrarilor, iar timpul alocat pentru acestea nu e exprimat in ore / zile / saptamani ci in expresii de genul "cand i gata, i gata".
In cazul de fata, la parterul blocului unde locuiesc exista o firma oarecare (nu precizez ce firma pentru ca nu vreau sa fac reclama). La fel ca in cazul multor alte firme de genul, proprietarul isi faca intrarea direct din strada. Chiar daca din punct de vedere estetic, la final va arata ca dracu', nu asta e problema mea. Problema mea e ca de o saptamana de cand au inceput lucrarile (adica, 40 de ore de lucru, teoretic), in afara de turnarea unei mici platforme de beton prevazuta cu 3 trepte, nu s-a realizat nimic. Eu imi imaginam ca intr-o saptamana va fi gata totul :))...deci clar, nu stau prea bine cu imaginatia.
Partea amuzanta este ca se respecta "sablonul" precizat mai sus: in fiecare dimineata, dupa ora 7, incepe activitatea, forfota si galagia. Cand ies din casa, nu vad nimic adaugat, finalizat, extins, bla bla. Nu prea ma intereseaza cand termina lucrarea, dar speram ca luna iulie sa fie luna de vacanta - e pe naiba, ca ma trezesc mai devreme decat ma trezeam in timpul scolii.
Partea trista e ca acelasi scenariu se petrece si in cazul lucrarilor de anvergura, cel mai bun exemplu fiind "autostrazile" idilice care nu vor nicicum sa se materializeze, de ani buni de zile...tipic romania :).
Foto: TH's Blog
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu